Facem loc pentru altele…

Indelung mediatizata initiativa pentru instituirea unei zile de “Curatenie generala” in Romania – “Let’s do it, Romania!” s-a dovedit a fi intr-adevar benefica. Pentru aceasta s-a stabilit ziua de 25 septembrie, dar, cu mult inainte, prin intermediul tuturor mijloacelor de informare s-a facut facut apel la populatie pentru a se implica activ in cadrul campaniei ce avea ca slogan “Curatam Romania intr-o singura zi!”

Intr-adevar, romanii au raspuns acestor apeluri facute in presa si pe Internet si s-au implicat : a fost vorba in special de elevi (cei care si cu alte ocazii, mai mult sau mai putin mediatizate, au participat si au mers sa curete gunoaiele din diverse locuri din tara, in special din zonele de interes turistic). Iar judetele in care s-a inregistrat cel mai mare numar de voluntari Brasov si Cluj ( nu intamplator intrucat in aceste judete sunt zone cu mare potential turistic). Caci, daca tot e vorba de turism, Elena Udrea s-a gandit mai intai ca ar fi bine sa ne facem « brand de tara » ( o tichie de margaritar mult prea scumpa si lipsita de originalitate ), uitand desigur ca ca in « gradina noastra carpatica » sunt prea multe gunoaie si ca inainte de a o promova ar trebui sa o si curatam…nu de alta, dar macar sa sa vina turistii (atatia cati sunt) cu placere aici , iar noua sa nu ne fie rusine de locurile in care traim.

Dar iata ca (in sfarsit) s-a stabilit si o zi pentru « curatenia nationala » si, ca la orice eveniment intens mediatizat, au fost prezente si televiziunile ceea ce a avut drept consecinta faptul ca in unele locuri curatenia s-a facut doar de dragul camerelor de filmat si mai ales in momentul in care acestea erau prezente.

Insa nu a fost peste tot asa, caci si la cateva zile dupa ziua stabilita pentru curatenie, stiri privind proiectul « Let’s do it, Romania ! » : cati voluntari au participat, cati saci de gunoi s-au strans, care au fost locurile in care s-a muncit cel mai mult si alte statistici de acest gen.

Cel putin daca ar fi sa ne luam dupa aceste statistici ne-am da seama s-a muncit la curatarea mizeriei si la strangerea gunoiului in cadrul acestei campanii. De altfel, asa s-a intamplat si in cazul altor actiuni de genul « Zilele curateniei » sau « Luna curateniei » ( actiuni organizate, de obicei , la initiativa autoritatilor locale si in cadrul carora se face curatenie intrucat angajatii firmelor de salubrizare chiar muncesc pentru ca se afla sub stricta supraveghere a politistilor si a conducerii firmelor respective si nu se intampla ca in alte dati cand angajatii respectivi doar trag matura de coada si asteapta sa treaca timpul ).

Exista, asadar, initiative atat pe plan local cat si pe plan, iar acestea se si concretizeaza. Ar fi insa o problema : se face curatenie si se pastreaza sau se face curatenie doar ca sa se faca loc pentru alte gunoaie ?

In putine cazuri este valabila prima varianta, cea de-a doua fiind mai plauzibila, iar efectele ei sunt vizibile in multe locuri. Astfel, la scurt timp de la incheierea unei actiuni privind « curatenia generala » se poate observa o « murdarire generala » si o degradare cu buna stiinta a mediului in care traim : se arunca in continuare hartii,, pet-uri si alte gunoaie pe jos, deseurile nu sunt depozitate in spatiile special amenjate, apele sunt poluate, cei care calatoresc cu trenul ori cu masina arunca gunoiul pe geam, cei care merg « la un mic si o bere » cu diverse ocazii distrug copacii si iarba ( taie lemne si ard iarba chiar daca exista locuri special amenajate in care se poate pune gratarul ), locatarii blocurilor arnca resturile menajere direct de pe geam si coc vinetele si ardeii pe spatiul verde si asa destul de putin.

Iata cum singuri murdarim si distrugem locurile in care traim, desi ne plangem ca autoritatile nu iau masuri pentru pentru curatarea si intretinerea mediului. Caci in lipsa contributiei fiecaruia campaniile de curatenie generala isis pierd rostul, iar munca celor care participa la ele este zadarnica intrucat ei nu fac decat sa indeparteze mizeria si gunoaiele pentru a se face loc altora… Ca urmare, e nevoie, pe langa aceste initiative la nivel local sau national, de altfel binevenite, sa existe si bun simt si responsabilitate ca sa putem pastra curate locurile in care traim si sa nu ne fie rusine atunci cand turistii vin in Romania.

La multi ani, prietene !

"Printre evenimetele pe care le aniversam astazi, 27 septembrie 2010, se numara si fondarea celebrului Google, cel mai cunoscut motor de cautare… " Aceasata este modalitataea prin care realizatorul programului matinal al unui post de radio, trecand in revista aniversatii zilei precum si evenimentele care au avut loc intr- o zi de 27 septembrie de-a lungul timpuluiaminteste si de Google, cel mai utilizat instrument cu ajutorul caruia milioane de oameni cauta zilnic informatii pe Internet.

Aniversarea aceasta a putut fi fi observata, de asemenea, de milioanele de oameni care folosesc Google caci pe pagina principala a acestui motor de cautare a fost postata imaginea unui tort pe care se afla scris numele "Google".

S-ar putea spune ca este aniversarea unui prieten, caci face parte din viata majoritatii oamenilor, fiind poate cel care a devenit in ultimii ani cel mai bun prieten al utilizatorilor de Internet.

Se spunea, la un moment dat, ca asa cum Youtube este simbolul spectacolului, al divertismentului, Google este simbolul informatiei, al cautarii de informatii. Iar acest lucru se sustine intrucat, fiind conectat la milioane de site-uri, putem gasi cu ajutorul Google informatii dintre cele mai variate.

Astazi, intrebari de genul : "Ce inseamna acest cuvant ?", "Care e reteta pentru aceasta prjitura ?","In ce an a avut loc evenimentul acela ? "sau "Care sunt versurile acestei poezii ? " nu mai primesc astfel de raspunsuri "Cauta in dictionar !","Uita-te in caretea de bucate !", "Vezi ce scrie in cartea de istorie !","Cauta cartea autorului respectiv la biblioteca sau la librarie !", ci au un singur raspuns : "Cauta pe Google !" sau, varianta funny, "Da un search pe Goguta !!!"

Iata cum Googel face parte din viata noastra si ne ofera intr-un timp foarte scurt informatii de tot felul, muzica, filme, aplicatii sau programe de descarcat, precum si multe, multe alte lucruri.

Astfel, motorul de cautare ajunge sa ajunge sa inlocuiasac dictionarele, cartile sau chiar mersul la librarie ori biblioteca, caci el ne face accesul la informatii mult mai facil.

Asadar, prietenul la care omul modern apeleaza de fiecare data si care "nu ne lasa la greu" (cum spunea o cunoscuta reclama), ajutandu-ne cu informatii rapid si eficient, este aniversat astazi : Happy Birthday, Google ! sau …. La multi ani, Goguta !!! J

Google Inc.este o companie americană care administrează motorul de căutare pe Internet cu același nume. A fost fondată în1998 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin. Google oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor pe web, având o bază de date despre peste 8 miliarde de situri web. La începutul anului 2004, Google răspundea zilnic la mai mult de 200 milioane de consultări.

Compania a pornit cu o investiție de 100.000 de dolari care a venit din partea unuia dintre co-fondatorii Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim, care considera că un motor de căutare pe internet poate revoluționa lumea.

Numele Google este un joc de cuvinte de la googol, neologism pus în circulație de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaș format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri (10¹⁰⁰).

Google dispune și de motoare de căutare pentru imagini, cărți, bloguri, grupuri de știri și directoare web.

La sfârșitul anului 2007 a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în milioane de dolari (86057 milioane dolari SUA), dar și după modul de percepție de către utilizatori,^[5], următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald's, Nokia și Marlboro.

De asemenea, conform unui sondaj realizat de Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârșitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputație, mai ales datorită modului în care își tratează angajații . Google a creat servicii și instrumente atât pentru publicul larg, cât și pentru mediul de afaceri, inclusiv aplicații web, servicii de publicitate și soluții pentru agenți economici.

99% din veniturile Google provin din publicitate.

( sursa : www.wikipedia.com)

Sistemul sau oamenii ?

"Brasoveni, sprijiniti sanatatea,

Sprijiniti spitalele

Sprijiniti oamenii,

Nu lasati sistemul de sanatate sa moara !

Sanatatea – bataia de joc a guvernului Boc ! "

Iata continutul unor afise uriase aflate pe cladirea Spitalului Clinic de Urgenta Brasov, afise care pot fi vazute de cei care trec prin apropierea acestei institutii, fie ca sunt brasoveni (cei la care, de altfel, se face apel in mod direct), fie ca nu , ci doar simpli turisti.

Se face, asadar, apel la brasoveni ca acestia sa salveze sistemul sanitar romanesc. Intrebarile legitime care se pun in aceasta situatie ar fi : cum considera cei care au realizat textul acestor mesaje ca vor putea brasovenii sa salveze acest sistem aflat sub orice critica ? Mai exista vreo parte buna a acestui sistem care sa merite a fi salvata ? Cum au brasovenii posibilitatea de a face acest lucru ? De ce cei din interiorul sistemului sanitar (cei carora le apartine textul mesajelor) s-au gandit mai intai la salvarea sistemului si abia apoi la salvarea oamenilor, respectiv a spitalelor.

Sa ne gandim cam ce inseamna acest "sistem" care ar trebui salvat.

Un sistem putred din toate punctele de vedere, in care leemntel principale sunt defecte inca inainte de a face parte din el. Inca de pe bancile facultatii studentilor dornici sa ajunga medici ( asta daca nu cumva alegerea facultatii nu a fost cumva facuta din orgoliu, din obligatie ori la initiativa parintilor ) nu li se ofera nimic promitator : cadre didactice mult prea batrane si ramase in urma in privinta informatiilor si a tehnologiei.adevarate fosile ale invatamantului care isi pastreaza functia, desi nu mai sunt deloc deloc eficiente.

Iar daca studentii au reusit cumva-cumva sa termine facultatea, au trecut si de perioada de rezidentiat si ar trebui sa lucreze… ei bine, nici aici situatia nu e mai roz, dimpotriva, e mult, mult mai neagra : conditii mizere de munca, aparate si ustensile care lipsesc foarte vechi si inutilizabil si, partea care doare cel mai mult, salariul mic, insuficient pentru un trai decent ( asta in cazul in care se gaseste totusi un loc de munca, avand in vedere numarul foarte mare de posturi blocate sub pretextul lipsei banilor).

Ca urmare, medicii si asistentele aleg o solutie mai buna : pleaca sa lucreze in strainatate, in tari unde au conditii de lucru mai bune, iar munca le este apreciata si platita asa cum se cuvine.

Dar ce se intampla insa cu cei care aleg totusi sa ramana in interiorul "mirificului" sistem sanitar romanesc ? Cei care nu numai ca au ramas aici, dar se si lupta sa salveze acum acest sistem ?

S-au plafonat, accepta vsa traiasca dintr-un salariu de mizerie, insa "muncesc" asa cum sunt "platiti" : urmand indeaproape principiul "timpul trece / leafa merge / noi cu drag muncim".

Nu in ultimul rand sunt buni primitori de mita ( fara de care nu fac nimic ), caci nu degeaba halatele doctorilor au buzunare mari.

Ce implica insa existenta acestui "sistem" a carui existenta doresc sa o perpetueze cei din interiorul lui ? Ce inseamna acesta pentru cei care ar trebui sa fie beneficiarii lui ?

Implica ignoranta, maini bagate cat se poate de adanc in buzunarul pacientului si, in final, moarte.

Pentru ca cei care ar fi trebuit sa beneficieze de acest sistem sunt de fapt victimele lui, ale unui sistem pur romanesc in care "asiguratul" (mai bine zis angajatul platitor de impozite pentru CAS) merge la medicul de familie si trebuie sa astepte ore in sir pentru o consultatie sau pentru o hartie ori o stampila, caci inainte medicul si asistenta au de facut lucruri mult mai "importante" : trebuie sa isi bea cafeaua, sa stea la povesti, sa vorbeasca la telefon…

Bineinteles ca toate aceste lucruri pe care le cere "asiguratul" trebuie sa fie platite ( doar contributia sa pentru CAS ii este degeaba retinuta din salariul si asa mic si amarat).

Iar sata ca sa nu mai vorbim de situatiile mult mai grave in care esti nevoit sa chemi ambulanta, aceasta fie nu vine, fie vine prea tarziu si nu e dotata corespunzator, iar cand ajungi la urgente ti se spune fie ca trebuie sa iti cumperi medicamente si materiale sanitare pentru ca acestea nu exista in spital, fie esti trimis pur si simplu acasa si ti se spune sa te descurci cum poti pentru ca doctorii au si alte "cazuri " mai importante.

Intr-o astfel de situatie, cel mai rau pentru tine ca pacient este sa ajungi noaptea la spital. Desi e sectie de urgente, nimeni nu te trateaza ca atare, asistenta e prea adormita si plictisita sau incompetenta ca sa se ocupe de tine sau ca sa te ajute cu ceva, iar daca intr-un tarziu face asta te brucsheza si se poarta cu tine ca si cum ai fi un gunoi. De mentionat ar fi faptul ca nu exista vreun medic, desi in mod normal ar trebui sa existe cel putin unul de garda. Iar faptul ca nu exista se explica foarte simplu si in acelasi timp jignitor pentru pacienti sau posibilii pacienti : in momentul in care vine la serviciu pentru tura de noapte, medicul isi "instruieste" asistenta cu care este de garda : "Te descurci cu ce ai, faci ce stii, eu fac un dus si ma duc sa ma culc ; numai daca e un caz foarte grav si nu te descurci sa ma chemi !"

Astfel ajungi sa renunti sa mai mergi la medic, sa incerci sa apelezi la alte metode de tratament, uneori mai eficiente decat "tratamentul" aplicat de catre cadrele medicale.

Exista insa si victime pentru ca aceste "tratamente" merg pana intr-acolo incat omoara oamenii : copiii arsi in maternitati, femeile care sunt plimbate cu ambulanta de la un spital la altul pentru a naste, batranii trimis acasa dupa o interventie chirurgicala fara ambulanta si cu perfuziile in sacosa…

Cine raspunde de toate acestea ? Nimeni…Pe moment se face putina valva, apare subiectul in presa, vine un reprentant e la Ministerul Sanatatii sa isi ceara scuze, incep sa se faca anchete ( finalizate sau nu cu pedepsirea cuiva ), iar familiile victimelor primesc sume de banui compensatorii…

Ca si cum viata cuiva drag ar putea fi cumparata cu bani sau compensata prin scuze…sau cu pedepsirea vreunui cadru medical ori demisia vreunui ministru…

Iata, asadar, sistenul pe care cei din interiorul lui ne cer sa il salvam… Insa, asa cum este acum si cum, de altfel, va fi mult timp de acum inainte, acest sistem nu poate si nu trebuie sa fie salvat. Nu mai poate fi salvat pentru ca este prea putred, prea gaunos si face mult prea multe victime…Acest sistem trebuie schimbat radical si trebuie sa aiba o baza materiala solida pe care sa fie cladit. Dar pentru acest lucru e nevoie ca cei care se perinda pe la conducerea lui sa se gandeasca mai putin la averile lor si mai mult la vietile celor multi, victime (aproape) sigure ale sistemului medical romanesc.

Este, de asemenea, nevoie ca si cei din interiorul sistemului sa isi schimbe mentalitatea, sa inteleaga importanta meseriei pe care o au si faptul ca sunt responsabili pentru viata sau moartea unui om…indiferent de varsta acestuia, de starea lui sociala si mai ales de cat de adanc isi poate baga acesta mana in buzunar pentru a le da lor mita ( una dintre marile "bube" ale sistemului pe care cei din interiorul lui il doresc salvat).

Vorbe care conteaza...

Se spune ca locuitorii saraci dintr-un sat s-au adunat intr-o zi si au hotarat sa mearga sa ceara ajutor de la unul dintre bogatii satulului, un boier care detinea mai multe paduri in apropiere de localitatea respectiva.

Ajung oamenii la conacul boierului, dar acesya accepta cu mare greutate sa ii primeasca si sa stea de vorba cu ei.

Intr-un taziu, cand in sfarsit oamenii ajung fata in fata cu bogatul, cel mai in varsta dintre acestia i se adreseaza boierului spunandu-i :

- Boierule, noi am venit la tine ca sa te rugam sa ne ajuti. Iti cerem sa ne dai noua lemne, caci avem nevoie pentru gospodariile noastre si nu avem cu ce sa ne cumparam.

Auzindu-i cererea, boierul il priveste pe satean cu dispret si ii spune :

- Sunt padurile mele, am muncit ca sa mi le cumpar, iar voi nu meritati nici macar o scandura!

Drept raspuns, batranul ii cere boierului sa ii spuna care e copacul lui din toate acele paduri pe care le are.

Enervat de vorbele sateanului, boierul ii spune :

- Ce vrei sa spui cu asta? Cum adica ce copac am eu? Padurile sunt ale mele in intregime si nu veau sa dau nimanui Insa batranul nu isi pierde calmul si ii zice :

- Uite, boierule, de ce te-am intreebat care e copacul tau din din aceste paduri : vroiam sa stiu care e copacul din lemnul caruia iti va fi construit sicriul, caci doar atat vei putea sa iei cu tine dupa moarte : niste scanduri, iar nu aceste paduri pe care acum le ai !

Exasperat deja, boierul ii da afara pe sateni.

Insa vorbele auzite l-au facut pe boier sa se gandeasca mai mult la averea pe care o are precum si la ce se va intampla cu ea dupa moartea sa... recunoastea, asadar, in sinea lui ca batranul respectiv respectiv avea dreptate...

Ca urmare, dupa cateva zile ii cheama din nou la el pe acei sateni saraci si le spune :

-Iata, vorbele voastre m-au convins s im-au facut sa ma razgandesc : puteti merge in padure ca sa va luati cat lemn aveti nevoie!

Povestire apartinadu-i parintelui Visarion Alexa (R.R.A.)

O vorba buna...

"Dar nu e vina mea, din cauza lui X sau a lui Y s-a intamplat asa ceva" - o replica pe care oa auzim sau pe care chiar o spunem multi dintre noi aproape de fiecare data cand se intampla ceva neplacut. S-ar parea ca e mult mai simplu sa dam vina pe altcineva sau altceva, decat sa recunoastem ca noi insine suntem de vina....

Iata o istorioara sugestiva in acest sens :

Intr-una in zile, dupa ce s-a terminat pauza de masa, angajatilor unei companii le-a fost expediat un mail prin care erau informati ca, in cazul in care doresc, pot veni intr-una din salile in care se desfasurau sedintele de training din cadrul companiei. Aici vor avea parte de o surpriza : vor avea ocazia sa il vada pe acel angajat al fimei din cauza caruia ei aveau probleme la locul de munca si vor putea chiar sa isi ia ramas bun de le aceasta persoana.

majoritatea anjagatilor firmei respective au mers in sala respectiva pentru avedea despre cine era vorba... Sentimentele pe care e incercau erau diferite : teama, regret, emotie....

Au intrat, asadar, in sala respectiva si au vazut ca pe o masa se afla depus un sicriu, fapt care le- a sporit si mai mult sentimentul de teama....

Au privit in interiorul sicriului si au descoperit cu stupoare ca in interior nu se afla vreun cadavru, ci doar o oglinda in care fiecare se putea privi...

(Istorioara partinandu-i parintelui Visarion Alexa, R.R.A.)

Putina filosofie.... Spatiul si timpul

In ceea ce priveste timpul, in Georgica Vergilius spunea : Fugit irreparabile tempus. In consens cu acest lucru, regasim la Horatius meditatia asupra trecerii ireversibile a timpului, la care se adauga si constiinta faptului ca ca nici macar rugamintile ori ofrandele aduse zeilor nu vor aduce oprirea scurgerii timpului : fugaces labuntur anni, nec pietas moram rugis et instanti senectae afferet indomitaque morti.

Incercand oarecum o "consolare" pentru oameni, filosofia hedonista le adreseaza indemnul Carpe diem! garantandu-le prin aceasta o fericire fara durata, furnizata doar prin trairea clipei prezente. De asemenea, pentru hedonisti erau esentiale detasarea, bucuria de a recepta acea voluptas oferita doar de soarta, cu sufletul.

Acelasi indemn la detasare, chiar l arupere din mrejele lumii si a timpului a carui trecere nu schimba nimic, il putem regasi si la Eminescu, intrucat in Glossa el spune: Tu aseaza-te deoparte / Regasindu-te pe tine / Cand cu zgomote desarte / Vreme trece, vreme vine.

Spre deosebire de Eminescu, Erasmus spunea : Timpul descopera toate lucrurile.

Pentru Heidegger, aceste lucruri - mai mult sau mai putin influentate de timp - exista ca puncte de masa privite spatio-temporal in raportul de miscare unitar . In aceasta "schema" exista, insa, o serie de "determinari" : miscarea inseamna schimbarea locului, dar nicio miscare si nicio orientare a miscarii nu este privilegiata fata de altele.

In ceea ce priveste locul unui obiect in spatiu, momentul in care se petrece o intamplare, respectiv ordinea asezarii acestora, filosoful german spune : Fiecare loc este echivalent cu oricare altul si Niciun moment al timpului nu are vreo trecere inaintea altuia.

S-ar putea spune ca exista un timp absolut? Dar un spatiu absolut?

In privinta celui de-al doilea, George Berkeley ii contesta exsitenta. El spune ca a numi spatiul absolut inseamna a-l numi etern, infinit, caracteristici care apartin doar divinitatii. Astfel, a identifica spatiul absolut cu divinitatea constituie o nelegiuire.

Dar ce s-ar utea afirma in privinta timpului? Emil Cioran spune ca el este "inchis", din el putem sa "cadem", dar nu putem "intra" din nou in el : Timpul este de neatins, iar aceasta eternitate negativa, aceasta eternitate rea este facuta din imposibilitatea de a intra in timp. De asemenea, filosoful roman se refera la o anumita utilitate pe care pe care o poate avea timpul, dar cu conditia de a nu ne margini doar la a-i observa scurgerea : Asezandu-ne pe marginea clipelor, spre a le contempla tacerea, ajungem la un timp abstract, o varietate a vidului nostru.

Astfel, pentru ca timpul sa nu devina ceva lipsit c=de continut si utilitate, care sa-si continue nestingherit cursul ar trebui sastim sa-l folosim, dar si sa ne bucuram de ceea ce el ne ofera, urmand indemnul filosofilor hedonisti : Carpe diem!

(eseu publicat sub titlul Timpul si spatiul in volumul 7x7 eseuri de filosofie, coordonator prof. Laurentiu Luca, 2006)

Ceva la moda sau ceva necesar?

In zilele noastre cam toata lumea are profil pe hi5, facebook, cont pe twitter, dar si un blog...pentru ca, vorba aceea, daca crezi ca esti cineva trebuie neaparat sa ai toate astea....

Asta din doua motive. Primul ar fi pur si simplu o "fitza" - asa are toata lumea, asa au toti prietenii, vecinii, colegii, iar al doilea ar fi legat, intr-un fel de utilitatea, daca ii pot spune asa, unor astfel de conturi pe toate aceste retele de socializare. Sa iti faci profi; sau cont pe astfel de retele de socilaizare constituie in acelasi timp si un mod de a pestra legatura cu cei pe care ii cunosti, cu cei care sunt "prietenii tai" pe hi5, facebook...